Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

luni, 4 iunie 2012

Cu nodul în piept: Frânghia înflorită, Radu Vancu


         Fiecare dintre noi are un mort drag. Mai aievea ca de fiecare dată, tăcerea lui ne împăienjeneşte ochii, ne zvâcneşte-n inimă, ne bate în tâmple şi ne sparge urechile.
Ce-ţi spune unul dintre morţii tăi
cei mai dragi, cel mai iubit dintre morţi,
când te lasă inima să-l visezi:

            În visul care-i strânge inima tandru, de-l podideşte sângele pe mâini, Radu aude tăcerea mortului său.
[Uite ce e: la orice oră din zi, undeva aproape e miezul nopţii şi acolo cineva visează şi scrie întruna, cineva are scrisul în sânge şi sângele în scris, asta te mănâncă de viu.]
           
Visele sunt
o fericire în nefericire:
[Aşa gândeşti, şi îţi pipăi întruna inima fericită, cu delicateţea unui elefant tânăr zdrobindu-şi liniştit craniul cu trompa.]
 o moarte în viaţă:
[Fermecător cadavru, ghiduş ca un cadavre exquis viu, trecând aşa de iute dintr-o lume în alta că le pune în dicteu automat. Îl vezi zi de zi, nu-l vei mai vedea niciodată.]
şi poezie în toate:
[Cert e că, prin poezie, elementele disparate ale vieţii devin viaţa.]
           
Cartea lui Radu se mai poate citi ca o carte de vise, poezia - în cheie câte un vis
cu morţi şi zăpadă:

Se cade pe spate, şi tot pe spate se stă pe câmp,
iar din cer cad întruna oameni liniştiţi,
cu palmele încrucişate pe piept,

se aştern în jurul tău ca nişte fulgi
desenaţi de un copil cu nas smârcâit,
până se fac în jur, nămeţi de morţi.

 cu morţi şi fluturi:

Când râzi, îngerii îşi deschid aripile de fluturi albinoşi
şi te privim toţi tremurând, atât de frumoasă,
încât Dumnezeu te transcrie pe curat în jurnal.

cu morţi şi alcool:

Iar când paramedicii îţi spun: e mort,

aici tocmai răsare un soare strălucitor
ca primele cincizeci de vodcă
după o noapte de cumplită fericire.


cu morţi de/vii:

Dragule, aici a început deja.
Nu mai poate dura mult
până începe şi la voi.

            Dragilor, parcă prea lesne mă leagă inima, să nu vă mai spun decât:
 Dezlegare la poezie: Frânghia înflorită, Radu Vancu


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu