Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

marți, 5 iunie 2012

Barete de sandale


Mă mai încalţă câte un gând care mă poartă din tâmplă
                           până  când


Am ajuns în Beirut, după ce căzuse cortina



Ce bine ar fi să poţi pleca din tine şi să te întorci din
                                                                                  nou 



Am eu o teorie a gleznelor
Vreau să văd 
cum mi le poţi tu cuprinde într-o nesfârşită
                                                                    practic(a)plecare


Tren(d) într-o (e)moţională polisemie: 
                                              Mi-ar plăcea să-mi vii bine
                                              Ţi-ar plăcea să-ţi stau bine


Toc/mai înalt îmi eşti
                                 - depărtarea ne atinge tălpile
                                                                    în cuvintele goale
 

                                           
De când singurătatea umblă-n tine cu paşi vătuiţi de pisică
nu mai ştii cum să-ţi întinzi
ochii obrajii fruntea buzele mâinile
                                                    tot
                                                       îţi vine doar să mârâi

2 comentarii:

  1. Ce-ti mai place sa te joci! :)
    Cel mai mult mi-a placut: Mi-ar plăcea să-mi vii bine / Ţi-ar plăcea să-ţi stau bine

    RăspundețiȘtergere