*
Mentosanele Olimp erau la punguţă şi moi, faţă de celelalte. O fi mâncat şi Anthony Quinn în Zorba Grecul?
**
Buchetul mustului -
fără asemuire între cele ale pământului şi cerului
***
Capriciul zeilor lui octombrie:
salcâmii lui mai, înfloriţi azi, pe 2 octombrie
[
Tu vezi-ţi de-ale tale
eu am să-mi văd tot de-ale tale.
- Cel mai dulce cântecel, Cohen: Cartea Aleanului
]
duminică, 2 octombrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Zorba e preferatul meu. Nu stiu daca a mancat mentosane Olimp, dar mai bine am intreba-o pe Bubulina, ca precis stie :)
RăspundețiȘtergereDin nimbul casei zugrăvite în alb, preafrumoasa Bubulina ieşi mâncând saganaki.
RăspundețiȘtergereUn fulger brăzdă cerul, iar în lumina lui sclipi Zorba, pe creasta umedă a unui nor plin de ouzo.
vaaai, da, ce perverse erau mentosanele olimp, erau fragede dar aveau gust de gol, nu rămâneai cu nimic după ele.
RăspundețiȘtergereora, cică suntem ceea ce mâncăm, după cum s-ar citi în perversuri albe şi rotunde. Gustul de abur era ceva. Mie chiar îmi plăcea.
RăspundețiȘtergereŞi ar mai fi impresia foşnitoare a staniolului auriu care camufla ceva bun, cum erau lingourile alea de ciocolată. Dar asta nu e din legendele Olimpului, ci din templul Zao Jun.
RăspundețiȘtergeredaa, lingourile erau super. :)
RăspundețiȘtergere