Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

duminică, 2 octombrie 2011

Hrana zeilor

*
Mentosanele Olimp erau la punguţă şi moi, faţă de celelalte. O fi mâncat şi Anthony Quinn în Zorba Grecul?



**
Buchetul mustului -
fără asemuire între cele ale pământului şi cerului

***
Capriciul zeilor lui octombrie:
salcâmii lui mai, înfloriţi azi, pe 2 octombrie




[
Tu vezi-ţi de-ale tale
eu am să-mi văd tot de-ale tale.

- Cel mai dulce cântecel, Cohen: Cartea Aleanului
]

6 comentarii:

  1. Zorba e preferatul meu. Nu stiu daca a mancat mentosane Olimp, dar mai bine am intreba-o pe Bubulina, ca precis stie :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Din nimbul casei zugrăvite în alb, preafrumoasa Bubulina ieşi mâncând saganaki.
    Un fulger brăzdă cerul, iar în lumina lui sclipi Zorba, pe creasta umedă a unui nor plin de ouzo.

    RăspundețiȘtergere
  3. vaaai, da, ce perverse erau mentosanele olimp, erau fragede dar aveau gust de gol, nu rămâneai cu nimic după ele.

    RăspundețiȘtergere
  4. ora, cică suntem ceea ce mâncăm, după cum s-ar citi în perversuri albe şi rotunde. Gustul de abur era ceva. Mie chiar îmi plăcea.

    RăspundețiȘtergere
  5. Şi ar mai fi impresia foşnitoare a staniolului auriu care camufla ceva bun, cum erau lingourile alea de ciocolată. Dar asta nu e din legendele Olimpului, ci din templul Zao Jun.

    RăspundețiȘtergere