Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

marți, 28 iunie 2011

Lectura (re)creativă



Of. I-am dat o mică amendă lui Haruki. Cum s-o zice mic, în japoneză? Mă rog.
Am reuşit să dau de La capătul lumii şi în ţara aspră a minunilor, care-mi scăpase şi, după câteva pagini, am renunţat. Ori forţa nu era cu mine, ori Yoda i-o da ei îi i ori Zvârluga wanna kenobi (sună a niponă, pe bune) şi cel mai mult skywalker. Oricum?
Aşa. Nu pot citi cărţi SF.
Totuşi, totuşi, prietenia mea cu Haruki, e prea veche şi preţioasă, adică, îl ştiu cam de vreo 11 cărţi, ca să nu rămână la fel de scumpă.
Cu o intuiţie remarcabilă şi aici zic de mine, mereu cu modestie, mi-am luat (din nou) şi Elefantul a dispărut (iar!). Aşa kă akum, beau ku mine un sake şi citesk skrisoarea asta kare îmi este adresată:


..., nu pot să mă gândesc decât că mă culc cu dumneavoastră. Când mă urc în pat, sunteţi lângă mine, când mă trezesc dimineaţa, sunteţi tot alături. Când eu deschid ochii, v-aţi dat deja jos din pat şi vă aud cum vă încheiaţi fermoarul rochiei. Dar eu - permiteţi-mi să vă spun, în calitate de persoană care lucrează în cadrul departamentului de control al mărfii, că nu există pe lume, lucru care să se strice mai repede decât fermoarul rochiilor - stau cu ochii închişi şi mă prefac că dorm. Nu pot să vă privesc. Apoi traversaţi camera şi dispăreţi în baie. De-abia după aceea pot să deschid ochii. Mai departe mănânc şi plec la muncă.
Seara e beznă - am jaluzele speciale la ferestre, ca să se facă întuneric complet - şi, evident, nu vi se vede chipul. Nu vi se poate ghici nici greutatea sau vârsta. Prin urmare, nu pot nici să vă ating.
Gata, ajunge.
... Ba nu.
Permiteţi-mi să mă gândesc o clipă.

Ok, uitaţi cum stau lucrurile: eu vreau să mă culc cu dumneavoastră, dar nu mă deranjează dacă n-o fac. După cum am spus şi mai devreme, aş vrea să adopt o *poziţie cât se poate de corectă. N-aş vrea să forţez pe nimeni şi nici să fiu forţat la rândul meu. Mă mulţumesc să vă simt lângă mine sau să fiu învăluit în semnele dumneavoastră de punctuaţie.
Oare mă înţelegeţi?
Adică:
Uneori mi-e foarte greu să mă gândesc la individ - „individ” ca în „individualitate”. Când încep să mă gândesc la asta, simt cum mă împrăştii în toate direcţiile.

[…]
Permiteţi-mi să mai fumez o ţigară.
Aşa.
Sincer să fiu, am cam obosit. Nu sunt deloc obişnuit să vorbesc aşa – adică să vorbesc deschis despre mine.
Aş vrea să lămuresc mai întâi un lucru: nu e vorba că vă doresc sexual ca femeie. După cum am spus şi mai devreme, mă enervează cumplit faptul că sunt doar eu însumi. Că am o singură individualitate, asta mi se pare de-a dreptul revoltător. Nu pot să sufăr numerele impare. De aceea nu vreau să mă culc cu dumneavoastră ca individ singular.
Dacă aţi fi fost împărţită în două şi eu tot în două, cât de minunat ar fi atunci să împărţim toţi patru patul! Nu credeţi? Cât de sincer am putea sta de vorbă!

Vă rog să nu-mi răspundeţi. În caz că vreţi să-mi scrieţi, vă rog să vă adresaţi firmei sub forma unei reclamaţii. Dacă nu aveţi nicio reclamaţie, vă rog să născociţi ceva.
Cu bine.

[…]
Chiar şi acum, când m-am hotărât să v-o trimit, încă îmi mai fac probleme. Oricum, eu am ţintit imperfecţiunea. Sau poate că am abandonat necesitatea de a fi perfect. Probabil că n-o să mai simt vreodată aşa ceva. Aşa că, deocamdată, hai să-mi urmez această intenţie. Să împart această imperfecţiune cu dumneavoastră. Şi cu cei 4 canguri.
Cu bine.


(din Comunicatul cangurilor, Elefantul a dispărut)

*poziţie = posibile interpretări ale cititorilor creativi:
- 69, nostalgia cifrelor 6 şi 9 care l-au cuprins pe numărul 3 din cel mai bun unghi, din triunghiul l'embarras du choix la creme;
- orice poziţie o fi din Kome Chakra, unde-mi stau chakrele, acolo îmi va fi şi capul!

2 comentarii:

  1. de o juma de ora rad ca tampitu cu castile pe urechi si acu am scrumat in bere.
    nepretuita zvarluga, ar zice niponul de undeva din tara barbii lui aspre,desi nu pot sa te ating in romaneste, sunt fericit ca faci parte din viata mea, citindu-te.
    the last jedi standing

    si apoi si piesa ninei made my night. are o voce superba. daca stii "ne me quitte pas", pe mine unul ma termina.
    eu iti ofer un bob marley, could u be loved sper ca-ti e pe plac si ca esti the most loved.
    o noapte minunata la capatul patului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu pot decât să-ţi răspund în engleză:
    May the writing be with you!

    Ni-na. Nino-nino. Da. Ooof. O ştiu prea bine pe "Ne Me Quitte Pas", dar eu sunt mai mică aşea şi nu am curaj s-o ascult în căşti. Mi-ar fi prea aproape. M-ar face bucăţi.
    Bob is an old friend of mine, so thanks.
    Şi ţie, o noapte frumoasă, hăt acolo, în Zion.

    RăspundețiȘtergere