Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

luni, 27 iunie 2011

Cât vezi cu ochii, rochii






~~~Când buna mi-a arătat prima dată, rochiţa-rândunicii, mirarea mea a bătut din aripi cu palmele uşor umezite şi ochii rotunjiţi, în faţa florilor albe şi delicate, împletite în gardul grădinii. La câteva zile după, maică-mea m-a întrebat ce priveam aşa de atent. I-am răspuns că urmăream rândunicile, să le văd cum se învârtesc. Pentru că eu aşa făceam în rochii. Şi mai fac.

~Skin, Purple
Piesa asta purpurie mă îmbracă toată în piele. Goală din tălpi până-n suflet.




~~Azi-dimineaţă, de la piaţă spre casă, parfumul căpşunelor din plasă m-a învelit dulce-acrişor până la pistrui.

~~~~Rochiile mă poartă în largul lor. Sunt o corabie subţirică şi plutesc în fâlfâirea pânzelor din mătase, bumbac, in. Texturi pastelate. Pretexte colorate. Descris vălurit bleu-marin lin alint. Argint pe pleoape. Aproape: vis. În zările uşoare şi moi, călătoriile mele alunecă la câteva noduri de nasturi, ah!, uite că am ajuns şi la fermoar...
SoulSavers, Through My Sails



(ştiu că am mai postat rochiile astea, dar mi-e lene să fac alte poze :))

8 comentarii:

  1. Cât vezi cu ochii, rochii
    Cat vezi printre gene, lene :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. alene se umple
    cu nori aromitori
    cerul
    dintre tâmple
    ((((((((((((((
    plouă pe pleoape
    melopeice ape
    într-un ton:
    sommmmmmn

    RăspundețiȘtergere
  3. misto :)

    hai sa facem schimb de linkuri

    RăspundețiȘtergere
  4. Cum ar fi să îmbrăcăm linkurile în altceva? :)

    RăspundețiȘtergere
  5. eu ma refeream la altceva, desigur
    la blogroll

    RăspundețiȘtergere
  6. cum vrei sa apari la mine? sub ce nume?

    RăspundețiȘtergere
  7. La blogroll, că doar nu la şifonier.

    Păi, Zvârluga, că nu mai am altul.
    Aşa şi, dacă o să apar la tine ce se-ntâmplă? Trebuie să apari şi tu la mine?
    Să ştii că eu nu prea fac schimburi dintr-astea. Adică, mi-am cam făcut curăţenie în blogroll şi-i păstrez doar pe cei pe care-i citesc, chiar dacă eu nu sunt în blogrollul lor. Mulţam celor care mă au în blogroll şi scuze că ei nu sunt la mine, dar dintr-astea: "politeţuri"/"uite că eu te-am băgat la mine, bagă-mă şi tu la tine"/"aşa ca să fie la număr" nu prea mai îmbuc de ceva timp. Ce atâtea surle şi trâmbiţe! Îţi place să mă citeşti, ia-mă acolo şi gata. Dacă-mi place şi mie, te iau şi eu, dar nu e musai să fie reciprocitate.

    (Scuză-mă, dar nu pot fi emoţionată, pentru că-mi curge un pic nasul şi văd că afară plouă. Cred că răcesc.)

    Auzi, Albert, e-adevărat că te citesc, îmi plac poemele tale, pe câteva le am şi acasă, într-o antologie IDC, aş avea şi de comentat, dar nu-mi place că uneori ţi se pune pata şi-ţi sare ţandăra din nimic şi nu-mi place că ai pretenţia că ţi se cuvine să ai pete şi ţăndări.

    RăspundețiȘtergere