Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

marți, 22 iunie 2010

Cursă






A fost o vreme în care aveam sentimentul că mă pregătesc pentru un soi de competiţie. Cum sunt cursele de cai din Anglia pe care mi le-am imaginat din copilărie, cu pariuri, domni eligibili care însoţesc doamne cu pălării fistichii şi cai care pornesc la semnalul unui pistol. Calul norocos. Sau cum se antrenează sportivii, făcând mişcare, ducând o viaţă echilibrată, luând vitamine, pregătiţi să ia startul. Câştigătorul concursului.
Până când mi-am dat seama că atunci când va pocni pistolul, aş vrea să iasă din el, o eşarfă din mătase cu fluturi. Până când mi-am dat seama că, aşezată la start, eu chiar nu vreau să particip. Şi atunci am rămas în spatele liniei, cu un melc, o cafea şi puţin albastru.


PS:
O tăntiţă muult mai pistruiată decât mine :)
Kristin Asbjornsen – Slow Day

10 comentarii:

  1. Doamne..
    Zvârlugo..
    astea-s cele mai frumoase rânduri pe care le-am citit de multă vreme încoace.
    + imagini
    + muzică

    ..superb
    :)
    merci

    RăspundețiȘtergere
  2. Eiii, vezi că mi se înroşesc pistruii. :)))
    Cu plăcere. Să ştii că pot să-ţi dau din cafea şi din ciocolată, dar melcul şi albastrul nu le împart cu nimeni.

    RăspundețiȘtergere
  3. I miss you, lovely woman...Cursele de cai tocmai s-au terminat, Royal Ascot, mai exact...sau parada palariilor...
    Cat despre cafeaua din imagine, imi aduce aminte de cafeaua mamei la ibric, delicious!

    RăspundețiȘtergere
  4. :) I hope you made me proud there, wearing a hat which could drive Mad Hatter more crazy than he is.

    Numai la ibric îmi place s-o fac. Yup, absolutely delicious!

    RăspundețiȘtergere
  5. La mine difera doar ciocolata, Dark Extreme :)

    RăspundețiȘtergere
  6. intotdeauna mi-au placut pistruii. din pacate n-o sa pot niciodata sa vi numar.( ca intr-o povestioara de octav-pancu-iasi, poate ati cetit-o cand erati mica si aveati mai multi, sau mai putini).
    cine e inghititoarea de sabii?

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu ştiu povestioara cu pistrui. Tot ce-mi amintesc este vocea lui Octav-Pancu-Iaşi în "Poveste cu ochi albaştri", de pe un disc vechi, pe care o ascultam atentă, într-o vizită, în perioada mea cu pistrui asortaţi la codiţe împletite.

    :) Eu sunt înghiţitoarea de săbii.

    Jaune Tom, Mewsette şi Gay-Purr-ee îmi plac muuult.

    RăspundețiȘtergere
  8. povestea(povestirea) se numea "primăvara şi trei sute douăzeci şi nouă de pistrui" si din pacate n-am gasit-o online...poate o scanez.
    si mie imi place inghititoarea de sabii, asa ca permiteti-mi sa va trec blogul in lista mea cu bloguri:)

    RăspundețiȘtergere
  9. PS: nu-mi mai vorbi la persoana a doua, încă n-am împlinit 77 de ani. :) 7 e numărul meu preferat, de-aia zic aşa.

    RăspundețiȘtergere