joi, 27 mai 2010

nespus de mult / de mult nespus


e un fel de tandreţe mută
în umbra ta care
îmi acoperă gândurile
ca şi cum mi-ar înveli tăcerile
cu mângâieri pe linia spatelui gol

e un fel de urmă
a paşilor tăi prinşi între
marginile pleoapelor mele
ca şi cum te-aş fi întâlnit
de la începutul privirii

e un fel de apropiere
a mirosului tău
ca şi cum m-ai cuprinde
cu braţe lungi de copac înflorit
iar părul meu s-ar scutura
în şuviţe

e un fel de atingere
a tâmplelor tale
cu mâinile mele subţiri
ca şi cum ţi-aş aşeza liniştea
în descâlcite cercuri

e într-un fel depărtarea
ca şi cum cuvintele mele
s-ar scrie pe buzele tale
gustându-te



PS:
asta mi s-a întâmplat mie azi-noapte, pe la 3 jumate...

My Blue Hour of Morning, Madrugada,
cu o piesă superbă: The Nightly Disease I

3 comentarii:

  1. lucruri frumoase ţi se întâmplă ţie noaptea, Zvârlugo..
    câteodată şi nouă
    :)

    RăspundețiȘtergere
  2. :)
    nouă nopţi
    la rând
    să mi se-ntâmple
    pe tâmple
    nouă nopţi
    la rând
    să mi se-ntâmple
    curând

    (sună ca un descântec, aş putea s-o invoc pe D-ra Hus, că ei îi iese mai bine aia cu Buhuhu la lună şuie :))), da' luna mea e argintată, nu şuie)

    RăspundețiȘtergere