joi, 27 august 2009

Far from the madding crowd












8 comentarii:

  1. Din Eric Rohmer, una din povestile lui morale:

    "Mademoiselle - etes-vous romanesque"?

    RăspundețiȘtergere
  2. :)) Ce frumoasă-i replica! Mulţumesc mult.

    "Monsieur, si vous etes ecrivain, vous avez deja le reponse."
    În fine, chiar nu ştiu ce a răspuns Eric Rohmer.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai e parte a farmecului Nouvelle Vague: un student la drept o intreaba asta pe o patissiere care poate nici nu cunoaste cuvintul; de aici noi pescuim mai multe idei; unu, ca studentul e cu capul in nori si vorbeste din carti; doi, ca o intrebare poate fi amuzanta involuntar, dar si miscatoare (patissiera e flatata anyway); trei, ca autorilor de film contemporani cu Godard li se rupea fin de autenticitatea contextelor, ce voiau ei era poezie.

    RăspundețiȘtergere
  4. Încântătoare explicaţie - combinaţia de patissiere flatată, studentul cu capul în nori, o întrebare mişcătoare şi ruperea fină de autenticitate. Poezie, da. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Uitasem, îmi place Nouvelle Vague, the band. Cântă charmant.
    Tu vorbeai despre un fel de jeu avec le mots. :)

    Descopăr că am lacune, voila! - numai eu puteam să mă exprim aşa oximoronic, să descopăr ce n-am. Pfff! Voiam să-ţi spun că
    n-am văzut filme de-ale lui Godard sau chiar de-ale lui Rohmer ăla, dacă a făcut şi filme. Să-mi recomanzi cu ce să încep.


    PS: "Patissiere" e un cuvânt savuros, chiar şi cu r graseiat. Mă duc să-mi iau plăcintă cu brânză dulce, stafide şi rom. :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Ooo, pai sa ma apuc sa-ti fac eu cazul nouvelle vague aici...nu cred ca merge. E mai greu decit cu genuri mai ortodoxe si mai senzuale, pentru ca risti sa te enerveze unul dintre autori _ godard de pilda, reputat pentru asta - si sa nu mai ai chef nici de ceilalti. Mie mi-a placut Rohmer, long time ago, cu Ma nuit chez Maud, si asta mai ales pentru ca mi-e drag Trintignant. La dialoguri foarte lungi cum reactionezi? Anyway, probabil ca daca e sa 'incepi' cu ceva, Truffaut ar fi o alegere buna, cu Les 400 coups si apoi ciclul Antoine Donel. Leaud e cute, daca te irita desfasurarea filmului cel putin nu arunci cu papucii in tv.

    Si in sfirsit, nu e necesar sa-ti placa NV. Nici mie nu mi-a placut dintotdeauna. Cred ca intii mi-au trebuit o mie de experiente cinema personale (si multe dezamagiri) ca sa ma lamuresc ca proza aia in versuri ma relaxeaza.

    A, filmuletul cu patissiera e de fapt La boulangere de Monceau, daca vrei spatiul in care a crescut replica de care vorbeam.

    RăspundețiȘtergere
  7. (O să citesc încă o dată, comentariul tău, mâine. Că acum sunt frântă. Şi aş ucide pentru un masaj. :)))

    RăspundețiȘtergere
  8. Gata. Abia acum pot să procesez informaţia. Pentru care îţi mulţumesc. :)

    RăspundețiȘtergere