Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

duminică, 8 aprilie 2012

ponton

între cer şi apă
pod plutitor
- aşa şi eu

ancorele din mine îşi întind cuvintele
spre tine
- tresărind nespus

foto: Filip Rîşniţă


Ane Brun, Words


2 comentarii:

  1. Duuumane ce mai ponton!{că-mi vine să îl port ca buton la o cămaşă din salcîm înnebunit... ştii tu-cu tot sufletul pe-afară- :) }

    RăspundețiȘtergere
  2. Haha hai că nu mai până-n mai
    - ştiiu eu că n-o să mai fiu cu minte,
    vorba sufletului
    şi a (des)cântecului:

    "Au înnebunit salcâmii de atâta primăvară
    Umblă despuiaţi prin ceruri
    Cu tot sufletul afară

    Uite sufletul cum iese
    În haotice cuvinte
    Au înnebunit salcâmii
    Şi tu vrei să fiu cuminte",
    hehehe...)

    RăspundețiȘtergere