Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

sâmbătă, 24 martie 2012

Dragoste în timpul rubeolei

Deci tocmai aflai că asta am. (Şi eu care mă suspectam de vreo alergie timidă...)

Nu vă supăraţi, aş vrea să vă întreb: totuşi, de ce mie mi se întâmplă aşa ceva?
Adică, dau scaunul din mijloacele de transport, femeilor gravide şi bătrânilor.
Nu-mi suflu mucii în văzul şi mai ales în obrazul altora.
Nu ascund ciocolata atunci când mă întâlnesc cu copii mai mici decât mine. Doar pe aia amăruie cu mentă, dar hai că nu se pune.
N-am bătut pe nimeni. Şi nici măcar la cap.
N-am furat nici când aş fi putut, chipurile, să iau pur şi simplu. Cum a fost cu inima aia: uite, îţi dau inima mea, mi-a zis. Păstreaz-o, i-am zis, dintr-asta am şi eu. E bine s-o ai, în caz de operaţie pe cord închis ermetic.
...



Oricum. Cineva aici jos mă iubeşte - pe bune că încerc să cred foarte puţin şi asta.

Sunt în carantină. Perfect,
Timpuri noi

4 comentarii:

  1. Pai nu de toate punctele alea? Ai fost premiata cu foarte mult timp liber. Si eu vreau! Da' nu merg cu mijloacele de transport. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Cum de ce? Ai facut tu vreo boroboata, probabil ai vorbit in germana :)) (http://www.sfatulmedicului.ro/Rujeola-si-alte-boli-ale-copilariei/rubeola-pojarul-german_652)

    RăspundețiȘtergere
  3. Pin,
    ai şi tu dreptate, că doară punctele şi rămân din semnele de întrebare. :)
    Şi să ştii că am fost pedepsită. Nu am voie dulciuri.

    Mircea,
    zău că preferam Rammstein cu Du hast, în loc de pojarul german. :)

    RăspundețiȘtergere