miercuri, 8 februarie 2012

Fata cu husky

Azi m-am întâlnit cu un lup de stepă, prin zăpadă. Stătea acolo liniştit şi se uita la mine, cu ochii ăia de un albastru ceresc îngheţat. Mi s-a părut că, dacă mai fac un pas, o să mă împiedic de marginea unui nor. Nici n-am mai putut să plec încotro apucasem. M-am aplecat spre el şi i-am şoptit: Al cui eşti tu, frumuseţe? şi mi-am scos mănuşa, ca să-l mângâi pe cap. Nu-şi mai lua ochii de la mine şi mi s-a părut că mă topesc acolo, lângă el. Până când a venit stăpânul lui şi l-a luat, foarte mirat că lupul său de-abia s-a dezlipit de mine.

Când eram în primul an de facultă şi bântuiam prin clădirea imensă, ca să mă întâlnesc cel puţin cu vreo poveste fără sfârşit, am nimerit undeva, într-un fel de mansardă. Era o iarnă blândă, ningea cu fulgi cuminţi ca un miez de pâine caldă pe care bătrânii îl separă de coajă şi-l strâng în mâini, înainte de a-l mesteca. Cum geamul era rotund, am mai zăbovit acolo, să privesc ninsoarea. Atunci mi-a trecut prin cap că fericirea poate fi o fereastră rotunjită în piept, o bibliotecă plină cu visuri felurite şi un câine tolănit la picioarele mele desculţe.

Poate că mulţi avem în noi, câte un lup. Câteodată rânjeşte amar, altădată mârâie a furie mocnită, din adâncul amintirilor unor crude încordări. Rareori tânjeşte după vreo mângâiere, s-a obişnuit să umble singur, deşi blana sa îşi mai aminteşte atingeri care-i încălzesc sângele, iar ochii mai păstrează fantomatice chipuri care-i adumbresc tâmplele. Altminteri, aleargă hăulind pe întinderea nesfârşită a minţii când nu poposeşte îndelung, în vreun crâng al viselor. De multe ori dormitează.


Fever Ray, Keep the Streets Empty for Me




PS:
[un apropo la deplinătatea facultăţilor - o restanţă de ieri:
Noapte lună, copii!
Noir Désir, Apprends a dormir]

3 comentarii:

  1. Am vazut aseara War Horse. Emotionant, chiar daca in stilul lui Spielberg. :) Sa il cauti...

    ...Cai si lupi.

    RăspundețiȘtergere
  2. a direwolf as in the Game of Thrones /lup străvechi, cu trei cojoace

    RăspundețiȘtergere
  3. "Atunci mi-a trecut prin cap că fericirea poate fi o fereastră rotunjită în piept, o bibliotecă plină cu visuri felurite şi un câine tolănit la picioarele mele desculţe." Mie-mi place asta.

    RăspundețiȘtergere