Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

vineri, 3 februarie 2012

Ce aude eroticornul

Buzele lor semănau în mod absurd prin stil, nuanţă şi ţesut... Necontenit, constant, cu gingăşie, Van îşi atingea uşor buzele de buzele ei, aţâţând floarea lor fierbinte, înainte şi înapoi, dreapta, stânga, viaţă, moarte...
Existau şi alte săruturi: Aş vrea să gust, a spus el, interiorul gurii tale. Doamne, ce-aş mai vrea să fiu un Gulliver pitic şi să explorez peştera aia!
Pot să-ţi împrumut limba mea!, a spus ea şi aşa a făcut.
O căpşună mare, fiartă, încă foarte caldă. A sorbit-o cât a putut de tare... Bărbiile li s-au udat complet. Batista, a spus ea şi şi-a strecurat mâna cu naturaleţe în buzunarul pantalonului lui, dar şi-a retras-o rapid şi l-a pus pe el să i-o dea. Fără comentarii.


Nabokov, Ada sau ardoarea

2 comentarii:

  1. Mi-am pus catalige, jobenul vechi(pe care l-am purtat şi de anul ăla nou) şi am făcut salturi demne de Circ de soleil pînă la raftul unde se odihnea Lolita. Dacă tot este vorba despre eroticorn, mi-am spus.("Amantul doamnei Chatterley", pe ăsta îl las mai pe Primăvară).

    RăspundețiȘtergere
  2. :) Eu m-am îndreptat delicat, ca să nu duară, duar spre "Arduarea".

    RăspundețiȘtergere