marți, 24 ianuarie 2012

noi voi ei vechi

o pituşcă două tu ştii unde să te piteşti mai aproape de mirosul cald

o bucăţică de ciocolată zidită chinezeşte învelită în foiţă de aur staniol cu pagodă în care-ţi bei cafeluţa bis-de-dimineaţă

o vafă cu gust de zăpadă căzută de pe vârful limbii şi regăsită la poalele buzelor dezgheţate polar din cauza încălzirii globale în cornet

un ciob care îţi întretaie respiraţia din scrânciobul pe care ţi-l doreşti în care te poţi uita la eclipsă e lipsă

câţiva bulgări de emoţii curate aruncaţi în inima cazematei care ţine pieptul imaculat al cohortei de îngeri în ger cumplit



şi şi
mai pe alese, Cât şi! a orei 25

Un comentariu: