Confesivul. Nevoia de a te asculta/a fi ascultat.
*
Vineri, 27 iunie
Sunt ceea ce mi se întâmplă?
(Note, stări, zile - Andrei Pleşu)
Timpul poate fi dulce sau_şi amar.
Poate conţine posibile urme de grâu şi varietăţi similare de nuci,
scrie pe ambalajul ciocolatei.
Urmele tale te conţin.
Oricum timpul te înghite.
Câteodată,
cum ar fi acum,
îmi vine să-mi iau rochia mea vintage, cea crem. Şi mănuşile din macrameu pe care bunică-mea le-a lucrat pentru maică-mea. Mi-aş pune o pălărie cu boruri dantelate de culoarea untului. Poate cu voaletă, nu ştiu. Aş fuma o ţigaretă lungă dintr-un portţigaret chihlimbariu inscripţionat cu iniţialele tale. Pentru că portţigaretul ar fi furat de la tine. Ca şi butonii cămăşii, pentru că dintotdeauna mi-am dorit să aprind o cămaşă din buton. Aş sta picior peste picior, desculţă lângă pantofii mei cu tocuri înalte şi aş privi poate prin voaletă, văzduhul de fum al camerei.
Însă tot ce ştiu, este că voi asculta Queen, These Are the Days of Our Lives.
Şi voi înţelege.
invocăm, poate şi fiindcă o anumită dâră de parfum, de tutun sau de cafea ne poate trimite mereu în alţi timpi, decât în cel în care am fost împinşi, ca să-l înţelegem...
RăspundețiȘtergereZvarluguto, mi-e dor sa te citesc. Ia-ti palaria cu voaleta si mai vino si tu pe-aci.
RăspundețiȘtergereBine. Queen.Bohemian rhapsody.
(der anonym)
almanahe, poate şi fiindcă o anume urmă de parfum sau de fum ne invocă în timp ce...
RăspundețiȘtergereder anonym, vorba cântecului:
Is this the real life? Is this just fantasy?
Aşa şi cu pălăria mea cu voaletă.
(oricum şi oricând Bohemian Rhapsody e un regal. o ascult chiar acum. merci.)
RăspundețiȘtergere