Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

miercuri, 13 iulie 2011

Anin soare




*
Am cules câteva corcoduşe galbene şi le-am mâncat acolo, lângă pom după ce le-am şters pe tricou. Deşi coapte, gustul lor acrişor mi-a strâns puţin stomacul. De parcă m-aş fi îndrăgostit. Chiar aşa e. Şi după-aia vine dulceaţă. Compot. Cum pot. Mai pot.

*
Într-o vară veche, stăteam cu ceilalţi puşti pe trotuarul din faţa blocului şi spărgeam de zor, sâmburi de caise. Făcusem nişte schimburi avantajoase de timbre, în sensul că îmi completasem seria trandafirilor Posta Romana 1970, cu nume nemaipomenite, din altă limbă: Iceberg, Wiener Charme, Sibelius, Orange Delbard, Pink Lustre, Piccadilly. Eram foarte mulţumită de achiziţie. Vecinul meu de palier, mai mare cu 2 ani decât mine, s-a oferit să-mi spargă el sâmburii, ca să nu mă lovesc la mâini, cu piatra. N-aş vrea să te mai răneşti, mi-a zis el. Şi aşa ai genunchii juliţi. Lasă-mă pe mine. Eu sunt mai mare.
Mă gândesc acum că, parcă de prea multe ori, oamenii se lasă să fie răniţi. Din păcate, miezul pentru care o fac, se dovedeşte a fi amar.

*
În soarele surâsului, liniştea mi se pârguieşte blând pe tâmple.

7 comentarii:

  1. Off Zvîrlugo, cît te invidiez pentru vara asta a ta. CÎt te invidiez pentru pofta asta nebună de viaţă care zace acolo, în căpşorul tău. Tu nu eşti om. Eşti o Zvîrlugă, căzuă aici prin nu ştiu ce întîmplare ciudată.
    Eu am uitat cum este să mănînci corcoduşe. Îmi pare că a fost de mult tare cînd mă întindeam după ele şi îmi picurau cuvinte acrişoare.
    Asemeni spicului să fie cuvîntul tău care se întinde alene la umbra tîmplei tale, aşteptînd pîrgul.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mhmmm, deci îmi invidiezi florile şi caisele şi pălăria de paie. Nu pot să ţi le dau pe-ale mele, dar le poţi avea pe altele. Ale tale.

    Aşa-i, doctorox, sunt o zvârlugă cu aripi, nu om, căzută din apă în pom.

    Poate că tu ai uitat corcoduşele, dar corcoduşii nu uită să rodească. Ia şi gustă, îţi vei aminti.

    Cuvântul cu vântul...

    RăspundețiȘtergere
  3. imi amintesti de verile petrecute la bunici

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce-ti mai place sa te joci cu cuvantul! Cu vantul, vreau sa zic :)))
    De gustat dai la toata lumea? Deja dau din coate sa ajung in fata :)))

    RăspundețiȘtergere
  5. ana, înseamnă că-s amintiri frumoase şi nu pot decât să mă bucur.


    xxl, dar ce-mi mai zboară!
    Şi, dacă tot ai ajuns, ia un sâmbure. Ca să ai şi tu pomul tău. :)

    RăspundețiȘtergere
  6. noi de cînd am văzut cuvântul iceberg ne-am şi bucurat :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Aşa şi eu. Am zâmbit la el frozen şi acu nu mă mai pot opri din lunecarea în titanicul vals dintr-o cupă de caramel cu vanilie :)

    RăspundețiȘtergere