duminică, 17 aprilie 2011

Ora exactă

În momentul ăsta ascult Louis Armstrong şi-mi dau seama că am renunţat să port ceas de prea mult timp. Nu-mi mai plăcea. Nu avea curea subţire din piele maro şi nici nu avea toate cifrele scrise pe un cadran argintiu.

trecut, trecuturi
prezent, prezenturi
viitor, viitoruri

Oricâţi cuci s-ar auzi şi oricâte fire de nisip şi picături de apă ar cădea, chiar şi pluralul gramatical pendulează spre sinceritatea sensului/înţelesului.
Pentru că, deşi se poate să fie corect şi acceptat, la prezent şi viitor, pluralul sună cam forţat. Numai trecutul îşi justifică pluralul.

Cred că vreau un ceas.
Să nu-l dau înapoi. Şi nici înainte. Să mi se dea.


Louis Armstrong, We Have All the Time in the World

5 comentarii:

  1. fix acum iti zic:La multi ani,gorgeous G!,ca n-o sa fiu in preajma,in ziua cu pricina:))
    sa-ti fie tot timpul superb si multam mult pt.tot ce scrii,asculti,vezi si esti aici,in blogosfera asta rotunda.

    V.
    take it Ella,swing it!:PP
    Louis+Ella,Cheek to cheek
    http://www.youtube.com/watch?v=GeisCvjwBMo

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu cred că tu vrei să mă laşi corigentă la geometrie. Pe bune. :))

    Mulţumesc mult pentru urare şi înalta apreciere de care voi căuta să mă fac vrednică, urcându-mă mai încolo, în pantofii mei cu toc.

    Piesa aleasă de tine este dintre cele care-mi sunt foarte dragi. Merci.

    Toate cele mai bune şi acolo la tine, zise G., urcându-se pe dragon, în amintirea balaurului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Si cum vei raspunde daca te voi intreba cat e ceasul? :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Hai mai ca asta-i Neil Armstrong :)

    RăspundețiȘtergere
  5. xxl,
    probabil că voi ticăi
    şi
    sigur tick-tock, REM - Drive

    (mda, ăla a fost, dar luna este)

    RăspundețiȘtergere