Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

miercuri, 20 octombrie 2010

Brilliant Disguise





printre rămăşiţele zilei , carte şi film
în fărâmele din jurnalul lui Eugen
cu emoţie de toamnă, Nichita şi Alifantis
sunt şi eu
dansându-l pe Bruce Springsteen
cum altfel...

6 comentarii:

  1. sunteti frumoasa frumoasa
    si Bogdan zice ca am dreptate:)

    va imbratisam cu drag
    cei mai mici dintre copiii mari:)

    RăspundețiȘtergere
  2. G,exact la The remains of the day m-am gandit cand am vazut prima imagine:)foarte reusita!
    tu esti numai printre minunatii cum altfel:PPP

    V.
    Elvis Costello:She,e si soundtrack-ul filmului Notting hill pe care sigur il stii

    RăspundețiȘtergere
  3. definitely, u are...

    incognito

    RăspundețiȘtergere
  4. Heeeei, uite cine vorbeşte! :)) Bogdan zice mereu ca tine, ştiu eu.
    Mulţumesc de trecere şi eu vă îmbrăţişez ca un copil mare ce sunt. :)

    V., gând la gând :) Merci beaucoup. O să roşesc imediat, că am niscaiva temperatură de la răceală.
    Moaa, Elvis Costellooo cu She şi şi Eric Clapton cu Wonderful Tonight mă înţeapă drept în inimă şi pe cuvântul meu că mă clatin albastru :))) când le aud. Ce bluesuri!
    Da, Notting Hill l-am văzut de vreo câteva ori. :)

    incognito, mai sunt ş-aşa: ...____...//// :)))

    RăspundețiȘtergere
  5. Frumoase poze. Ma fac sa vreau sa tin im palme o cana fierbinte aburinda, sa imi rezem capul de-o perna moale si sa ascult... si sa ascult...

    RăspundețiȘtergere