marți, 3 august 2010

Hot stuff



Azi-dimineaţă, la 8.00, în troleul 66, un tip care a urcat/a coborât? din Teiul Doamnei, m-a cerut de nevastă. Cum? Aşa. S-a aşezat lângă mine, m-a adulmecat vreme de o staţie şi mi-a şoptit: Vrei să te măriţi cu mine? Miroşi frumos şi arăţi răcoros.
De sub pălăria de paie şi scrutându-l prin ochelari, l-am întrebat cum îl cheamă.
Călin, mi-a zis.
Nu, i-am răspuns la întrebare. File din poveste.
La plecare mi-a spus: O să-mi lipsească mult, evantaiul tău, până la Universitate, să ştii.
Ce mai încercare, mi-am zis, coborând la Tnb. Chiar şi aşa. Nu i-am luat numărul de telefon pe care mi l-a oferit generos. Nu prea mă mai impresionează nimic.
Da. Nimic.

PS:
O piesă rece sloi pentru voi:
... Moi non plus – Jane et Serge:



Cred că am să accept avansurile unei cafele cu caimac şi cardamon. Se dă la mine întreagă:
Whole Lotta Love - Led Zeppelin

14 comentarii:

  1. G. G.Bond :PPP

    (T. tupeu de borfaş)

    RăspundețiȘtergere
  2. Yeah! The new & improved formula

    La fa-mi-lia... Grrr... Prea cald, poate Paraziţii- Arde. Poate, tu. :)

    G.G.Bond, după bloc(g)ul ei

    Sigur şi Donna Vară, eu. Dar cel mai mult, parcă, Zeppelinii. Răcoritoare, aproape citronadă sau cico, asta cu You need coolin', beibii

    RăspundețiȘtergere
  3. esti de poveste, G.
    file:)))))

    RăspundețiȘtergere
  4. mare greseala ca n-ati luat nr.( stiu era sub demnitatea dvs etc). daca era frumos si destept...o sa regretati. eu deja regret. this was the bigining of the end of a beautiful friendship. palarie ca-n casablanca. daca era sufletu' pereche? inceput promitator. clar, era nasol. sa fi avut niste ochi albastri asa...si par blond... tampitul, putea sa insiste. deci nu era obsedat daca n-a insistat, nu era periculos.sau o fi fost in momentele lui bune.:)
    eu , fara rusine, as fi luat numarul. regretele sunt degeaba.
    singuratatea la tinerete e o crima! prima si ultima intalnire. o sa-l cautati'scrutand peste ochelari' prin oras:)
    oricum in murdaria generala de bloguri care se exista , blogul asta e ca o adiere de evantai nipon sau fluturi zburand:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Miuzet, adierea de evantai nipon, este mai răcoroasă decât o carafă cu limonadă îndulcită cu miere. :) Merci beaucoup.

    Nu era sub demnitate. Era subînţeles.

    Da. Un început de sfârşit.

    Pălăria mea de paie e făcută, de fapt, din iarbă de mare, eu am crezut că ăsta e numele ei, Iarbă de mare, când am cumpărat-o. Numai eu puteam să cred că pălăriile au nume.

    Nu-mi plac blonzii cu ochi albaştri.
    Nu regret decât ceea ce fac. :)) Şi mi se-ntâmplă rar să regret.

    Cred că era un tip ok, în ansamblu, aşa ca un contur. Dar m-am uitat prin el, mai degrabă, decât la el.

    Sufletul pereche face cum simte el. Bântuie fără pereche.

    RăspundețiȘtergere
  6. Aşa se cade. Să-ţi pară rău.
    La o asemenea postare sobră, cu teme profunde: oh, l'amour, întâlniri predestinate urmate firesc de postdestinate despărţiri - ce hal de exprimare, dar o las aşa, suflete pereche, cum să te fofilezi de urs/sită. Chiar că... Ai fi putut şi tu să vii cu nişte opinii despre fericire, rostul omului în lume, măcar o weltanschauung, dacă nu cu mitul androginului, cele două jumătăţi. De măr golden.
    Sună ca-n Nemţia: demărgoldân.

    Ce-ai, Miuzet? :)))))))
    Nu vezi că ne amuzăm de zor, aici?

    RăspundețiȘtergere
  7. regret un pic că nu-l chema vasile.

    RăspundețiȘtergere
  8. i-aş fi spus
    vasi
    sau
    sile...


    apropos de nume, mi-am amintit cât de nedreaptă am fost când n-am vrut să ies cu un tip pe care-l chema gigel ilarion; combinaţia numelui băiatului cu obraji rotunzi de pe ambalajul napolitanei infecte la gust, cu cel al actorului impunător, m-a terminat înainte de a începe.

    RăspundețiȘtergere
  9. gigel napolitanul se iubea cu gumela cruela :)))

    RăspundețiȘtergere
  10. Mie motivele cererii mi se par foarte intemeiate :)

    RăspundețiȘtergere