marți, 29 iunie 2010

Dragă delicatesă: Dilecta - Octavian Soviany



N-am să vă vorbesc despre, o să vă dau să gustaţi.

(7)
În cameră ninge
Dilecta e goală.

(17)
Aprindem
lampioanele chinezeşti
şi
beţişoarele aromatice.
Patul e aşternut
cu cearşafuri portocalii.

(18)
Mirosul tău
se strecoară în mine
ca o curtezană-n chilia
unui călugăr.

(Dilecta desnuda)

(16)
Am învăţat, Dilecta, anume şiretlicuri,
Ca să îţi scriu cu limba, sub pântece, distihuri.

(20)
Amorul nostru mare devine echivoc:
Dilecta mă sărută când clasic, când baroc.

(48)
Buchete mari de irişi. Şi lumânări albastre.
În fine, suntem singuri cu trupurile noastre.

(Evantaiul Dilectei)

Dilecta lui Octavian Soviany este o delicatesă. Te lasă flămând.


PS:
Şi anume, nr.18 mă ameţeşte. Sau sauuuuu. Se poate spune că mi se învârtesc endorfinele, ia la ele, ielele.

2 comentarii:

  1. Da, am citit dilecta acum vreo trei săptămâni. Superbă.

    RăspundețiȘtergere
  2. nu's ce-nseamnna 'dilecta' e un nume curios. haiku nr 18 seamana izbitor si bulversant cu niste trebi scrise de el desdy pi bluogul lui. retinut partea cu' iti scriu cu limba distihuri mai jos de pantec'.ha ha:)))
    scuze daca am stricat distractia si echilibru' ying yang sau cum s-o scrie( ...)

    RăspundețiȘtergere