luni, 15 februarie 2010

Semiotică – despre sinceritate



înalte, cu picioare lungi, arogante, ironice, scunde, timide, grăsunele, şterse, cu barbă, pantaloni, arătoşi, încântătoare, raşi, rasate, îndrăzneţe, sclipitoare, fade, plate, seci, creative, virile, insidioase, lubrice, ludice...

Vianu, într-un studiu de-al dumnealui, scria, pe lângă problema stilului, despre dubla intenţie a limbajului. Că atunci când comunicăm ceva, ne şi comunicăm. Adică, involuntar, ne scapă/transpare din noi când scriem sau vorbim despre ceva. Ca şi cum de sub rochia mea cu mânecă lungă, mi s-ar întrezări braţele, într-o mişcare spontană.

Voiam să vă spun despre interpretările pe care le facem. Simple, complicate. Reinterpretări. Despre surpriza plăcută sau neplăcută pe care o găsim în tonul sau privirea celui de lângă noi: Ce-am spus eu şi ce-ai înţeles tu!
Oricum ar fi, ele ne reprezintă şi ne transformă uneori în demiurgi înfumuraţi şi solitari care-şi apără creaţia cu dreptul zămislirii ei.

PS:
Parcă e prea luni, ca s-o pornesc în vreun hagialâc. Dar pelerinajul la Hagia Sophia, se aude minunat.
O piesă pe care am găsit-o la Poiematike :

6 comentarii:

  1. Mda, e foarte alunecoasa relatia dintre interpretare si creatie/creator.
    Sa intelegem ca te-a suparat ceva recent?

    RăspundețiȘtergere
  2. Alunecoasă, da. Uneori poţi să cazi şi să-ţi rupi câte ceva, cum bine ştiu unii dintre noi. :)

    Nu, Claude. M-aş supăra dacă primăvara n-ar fi punctuală. (Ştiu că încă e februarie, dar iarna asta parcă nu se mai termină...)

    RăspundețiȘtergere
  3. In cazul asta, nu te mai supar cu intrebarea "primavara astronomica sau calendaristica?"

    RăspundețiȘtergere
  4. Poţi să mă superi cu explicaţia necesară, ca să le pot diferenţia şi eu.

    RăspundețiȘtergere
  5. 1 Martie vs 21 Martie
    Pentru unii 21 Martie (ziua de dupa equinox)e considerata (probabil gresit) prima zi de primavara, pentru altii e 1 Martie...

    RăspundețiȘtergere