sâmbătă, 27 februarie 2010

The cook, the weather, the books & her music








Fiind o vreme din aia, de numărat banii şi făcut copii din plastilină şi neispitindu-mă cifrele şi ulterioarele sentimente materne, mai ales acum şi tot timpul, de fapt, m-am apucat să-mi fac ceva de mâncare.
Mi-am pregătit ceva uşor de făcut şi pentru stomac: o mâncare de fasole galbenă cu carne de porc. Spre final, cât s-au întreţinut maghiranul, cimbrul şi usturoiul, am profitat de ocazie să le introduc pătrunjelul, să tragă el concluziile. Am însoţit-o cu salată de sfeclă roşie şi măsline şi mi-am turnat de această dată, bere, aşa cum m-a învăţat mai demult, C.: încet, ca să nu se facă spumă. Foarte rar beau bere, deşi mă osteneşte într-un fel plăcut. Prefer vinul şi îmi amintesc o veche discuţie, dintr-o vară, în curtea mică a unei case, cu nişte oameni dragi, care s-a lăsat în noaptea tânără, cu nişte versuri şi cu verdictul că nici n-ai avea cum să bei bere, când vine vorba de poezie.
Însă adevărata provocare pentru mine, de azi, vine cu tortul de mere. N-am mai făcut de mult şi e dintre deserturile care-mi plac, pentru blatul însiropat cu rom şi merele caramelizate în care pot să ascund sâmburi de nucă, pătrăţele de unt, dulceaţă şi coajă de lămâie. Nu-l îmbrac în frişcă, pentru că nu consum frişcă. E adevărat că sunt sclifosită când vine vorba de prăjituri şi nici măcar nu gust din deserturi care-mi par greţoase.
De ieri seară am invitat pe la mine, două cărţi bine scrise, din câte mi-au ţinut companie. Cartea lui Alex. Leo Şerban – De ce vedem filme şi un colaj de jurnale cu experienţe erotice şi ale intelectului, Intermezzo II – Graziella a lui Marin Mincu.
Probabil că o să văd curând, The Cook, the Thief, His Wife & Her Lover al lui Greenaway. Restul e Norah Jones.


10 comentarii:

  1. Probabil ca ar fi indicat un intermezzo ceva mai lung intre prinz/cina si vizionarea filmului lui Greenaway. ;P

    Speaking of als: cu siguranta ti-ar atrage atentia asupra greselii de tastare de la numele regizorului mentionat ;_)

    RăspundețiȘtergere
  2. Păi, curând ăla, aia presupune, zile.

    Dacă te referi la Peter "Greenaway", iniţial am vrut să-l scriu Peter "Greenway", că aşa am crezut, un soi "de drum verde", nuş la ce m-am gândit. Dar pe imdb, apare cu "a", adică "la naiba cu verde". :P

    Claude, am mai scris că nu-s şcolită/documentată în materie de filme, actori, regizori... Încerc să mă dumiresc şi eu ca Petre Ţuţea, odinioară, dar aici, cu "dicţionarul" de filme al lui ALS. Eu mă pricep la muzică şi cărţi, remember?! :)

    Hei, parcă şi "The Pillow Book", era tot de P. G. Un film de văzut pe stomacul uşor, înainte de culcare, aş zice eu.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu e vorba de pricepere aici, apare un typo acolo la tine. "a"-ul nu e la locul lui, atita tot.

    Si daca tot m-am pus pe 'criticat' am o nelamurire. "Salata" aia de sfecla consta doar in felii de sfecla rosie sau mai implica si altceva? ;_)

    RăspundețiȘtergere
  4. Deci e corect Peter Greenaway?

    Am reţinut că tu nu mănânci carne, dar se putea face mâncarea şi fără. De-aia mă întrebi de salată, nu? Sfecla asta am cumpărat-o la borcan. E gata preparată, cu oţet, sare, condimente, zahăr. Foarte bună şi nu miroase, că eu nu sufăr mirosul de oţet. :)
    (Mie îmi plac mult salatele şi le fac cu tot felul de legume. Uneori pun şi carne/ton, ou fiert, brânzeturi, verdeţuri, chiar şi un pic de maioneză, dar nu în toate.)
    Poţi să capeţi o felie de tort când e gata, că ăla nu are carne. :)))

    RăspundețiȘtergere
  5. Ha ha. Initial ai scris "Greeanway". De aici a plecat toata tevatura. Cum ziceam, era vorba de un typo. ;_)

    Mi se paruse un picutz pretentios sa numesti niste felii de sfecla rosie 'salata'. Eram si eu rautacios. ;P

    Multumesc pentru felia de tort. Sunt sigur ca va fi delicios. :-)

    RăspundețiȘtergere
  6. Da? Acum am înţeles şi eu tevatura... Ufff, de la vreme sau din cauza berii, sunt aşa de adormită. Procesez mai greu, pesemne. Vaai de hardul meu. :)

    Răutăcios? Ha! Ai văzut că nici nu te-am luat în seamă. Să ştii că puteam să-i mai pun nişte chestii şi s-o fac o salată pretenţioasă, ca să rămâi roşu de ciudă. :P

    Cu plăcere. Chiar aşa este. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. in the mood for love

    in the mood for cooking

    'love' is a noun, 'cook' is a verb.

    and you can delete this comment, ofc.

    RăspundețiȘtergere
  8. In the mood for cook, este propria mea "joacă" după In the mood for love. (Parcă şi tu, Claude, m-ai întrebat cândva.) Nu-mi place cum sună - prea lung - In the mood for cooking, deşi e corect gramatical aşa. (Chiar că In the mood for loving sau making love ar fi sunat aiurea...)

    Pe lângă verb, "cook" este şi substantiv, înseamnă "bucătar", la fel cum "love" despre care spui tu, e verb şi substantiv. Ştiu şi diferenţa dintre subst. astea: love - noţiune abstractă şi cook - cel care găteşte, agentul acţiunii.

    Sunt foarte sensibilă atunci când vine vorba despre scrierea corectă în limbile pe care le cunosc. Foarte rar mi se întâmplă să am scăpări şi atunci le corectez, fără nicio supărare, pentru că e firesc să greşesc.

    Însă unde am chef să mă joc, pur şi simplu, le las aşa.

    Ţi-am aprobat comentariul, că-i de bun simţ.
    Cineva îmi spunea mai demult, că nu le aprob decât pe cele care mă laudă. :) Fireşte că le resping pe cele deplasate.

    RăspundețiȘtergere
  9. PS:
    Când n-o să mai am chef de joacă şi o să vreau să fiu sober, o să-i spun "In the mood to cook".

    RăspundețiȘtergere
  10. normal ca stiu si celelalte valori gramaticale. mie, dimpotriva, imi suna aiurea in the mood for cook, mai ales ca termenul celalat, elegant, pt bucatar e de fapt chef, da' na, vorba ta, daca tie iti place...

    RăspundețiȘtergere