luni, 2 ianuarie 2012
Castane coapte
**
M-am trezit cu piesa asta. Poate că de-asta mi se pare că încă visez.
Parov Stelar, Your Fire feat. Luke
*
Vă place Brahms? (1961)
Eu aş fi ales pentru mine, altfel, dacă aş fi fost în locul decoratoarei Paula. În timpul filmului, mă gândeam la entuziasmul ei de a decora interiorul altcuiva, neîndrăznind să şi-l amenajeze pe cel propriu.
(Aşezare în decorare de interior: unde când te pui în locul altuia, ţi se pare că-l vezi mai bine pe al tău.)
Paulei i-aş fi citit poemul lui Manasia şi apoi i-aş fi spus, de astă dată, în reversuri de-ale mele, că e frumos şi simplu să îndrăzneşti să porţi brăţara-aortă care-ţi vine la încheietura inimii.
azi m-am simţit prima oară bătrân
după ce am văzut filmul bobby deerfield al lui pollack
dându-mi seama că nu am mai cunoscut de mult
dragostea adevărată
dragostea care face frescele vechilor biserici
să transpire mirt
[...]
dragostea care aşterne ca pe o brăţară
aorta bărbatului pe glezna de lut a femeii berbere
azi m-am simţit prima oară bătrân
cu creierul vlăguit şi uscat
cochilie albicioasă de melc
tocurile ascuţite pe care se leagănă trecătoarele
mi-au înnegrit pielea ca şocurile electrice
am ieşit apoi pe balcon am fumat mult sub
prelata înserării
aş fi vrut să plâng ori să sar în gol ca
un personaj din hamsun
care nu mai reuşea dracului să se înece
în săculeţul inimii scorojit am ascuns apoi totul
totul
(Ştefan Manasia, poem din cartea micilor invazii)
***
- Ai mâncat castane coapte?
- Da.
- Şi cu ce seamănă la gust?
- Castanele coapte seamănă doar cu ele şi cu nimic altceva.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sînt minunate lucrurile care nu seamănă cu nimic altceva.
RăspundețiȘtergereLa mulţi ani!
Îţi doresc să ai parte de lucruri neasemuite.
RăspundețiȘtergereLa mulţi ani, Veronica!
foarte misto poemul
RăspundețiȘtergereLa multi ani!
Păi, eu ce tot zic aici?! :)
RăspundețiȘtergereLa mulţi ani curentaţi în scris, domnu priză de hârtie!
Ce frumos le mai combini tu... La mulţi ani, cu întârziere! :)
RăspundețiȘtergereUite cine vorbeşte. :)
RăspundețiȘtergereCe întârziere, că de-abia a început. :)
La mulţi ani, Teodora!
De-abia a început, de-abia a încăput, şi cât o să mai încapă încă... :)
RăspundețiȘtergere