Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

joi, 10 noiembrie 2011

bestiale

My Japanese is better*

- Liza! Dar atunci ce-a fost aseară?
- Ce a fost a fost.
- Nu se poate! Ar fi prea crud din partea ta! (F.M. Dostoievski, Demonii)
Tandrul motto deschide culegerea de proze scurte a lui Murakami: După cutremur.
Din chiar prima, vă ofer nişte fragmente mişcătoare. Vii. Mai vii de-acasă.
Problema este că tu nu-mi oferi nimic. Cu alte cuvinte, nu există nici măcar un singur lucru înăuntrul tău pe care mi l-ai putea da. Eşti un om bun, blând şi frumos, dar a trăi alături de tine e ca şi cum aş trăi alături de un gol de aer. Sigur, nu e doar vina ta. Sunt convinsă că multe femei te-ar iubi. Te rog să nu mă suni. Aruncă, te rog, toate lucrurile mele care au mai rămas.
[…]
- Ziceai că soţia ta ţi-a lăsat un bilet de adio. Şi ce ţi-a scris?
- Că sunt gol pe dinăuntru.
- Şi eşti?
- Probabil. Dar nu prea înţeleg. Îmi zice că sunt gol pe dinăuntru, dar ce înseamnă să ai conţinut?
- Ai dreptate. Uite, mama mea se dădea în vânt după pielea de somon şi mereu se gândea ce bine ar fi dacă ar exista somoni făcuţi numai din piele.
[…]
Komura a încercat să-şi imagineze un somon făcut doar din piele. Dar atunci conţinutul său n-ar fi chiar pielea însăşi? (Un OZN aterizează în Kushiro)

3 comentarii: