joi, 7 iulie 2011

Cu cât ne gândeam, cu atât dispăream

[Un text pentru când plec.
Când gândesc, devin. Vin dintr-o parte şi plec în altele. Înaltele călătorii evanescente. Ca un fum într-o sticlă, evanescenţa se adună în casa care i-a fost dată melcului. Să şi-o poarte. Mereu în cap.
Deasupra, pun textul în bagaj, învelindu-l în eşarfa cu fluturi care-mi leagă părul, ca să-i fie freamăt parfumat, aşa cum m-a legănat el pe puntea corabiei, într-o noapte adâncită în cearcăn când marea pleoapelor mele foşnea aproape de lună.]




Cu cât ne gândeam, cu atât dispăream - ora25


Flacăra zvâcnea ca o pasăre din brichetă, vinul aştepta ca un mort în pahar, dintr-un plic se revărsau şenile, am decis să le citim mai târziu. m-am întors spre mine, întrebător, dar la momentul când începuse să se arate un răspuns, deja priveam în altă parte, largul se înnora la noi. furtuna se înghiţea singură în depărtare, ascunzându-şi regurgitările la distanţă mare de vapor. părul mi se prindea în elicea navală, algele abandonau, cineva picura în apă esenţe de migdale şi de rom. m-am uitat spre tine, în loc de batistă fluturai un fum de ţigară, pasagerii se scufundau sub lestul de scrum, le arătam culoarul şi rămâneam să mă uit spre vizor, sirena cu bucle de aur recicla chiştoace şi peturi, voinţa îmi creştea mai lungă ca viaţa, din căluţii de mare curgeau monezi cu dorinţe, zornăitor. duios, pescăruşii debarasau. o punte pentru un singur picior. mirosul de gaz din lampă. nu făcea nimic. ne uitam la el ca la un martor, întrebându-ne ăsta de partea cui o mai fi fiind. al cui e micul contorsionist? am ridicat amândoi stilourile de pe masă şi ne-am repezit.
tu te încăpăţânai să scrii pe teancuri de ziare parfumate, times, daily, today, mirror, eu pe un catastif de salvare, scriam şi ne aruncam priviri iuţi de parcă ne-mproşcam portrete, deşi nimic nu ne era mai dăunător; eu coboram în cerneală, tu coborai în copaci, stafiile se aruncau peste bord. apoi tăceam privind cum se răsfiră soarele pe solzii mici ai unor peşti pe care aveam să-i luăm cu noi la plecare. delfinii cărau temătorii la mal, în minţi ni se parcau furgonete, din cer curgeau şuvoaie de cafele, le dădeam la o parte ca pe perdele şi adormeam în culisele lor.



PS:
O piesă pe care tot la ora am auzit-o şi după care m-am căutat de vreo câteva ori pe unde ştiam eu că mă pusesem să ascult.
Ada Milea - Melodia lui Eden, bărbatul invizibil dorit de toate femeile marilor metropole

http://www.bestmusic.ro/ada-milea/muzica-ada-milea/Melodia-lui-Eden-barbatul-invizibil-dorit-de-toate-femeile-marilor-me+353636.html

7 comentarii:

  1. Felicitari orei25! Textul este perfect. Te-ntreb pe tine ca imi pari foarte priceputa fata de mine: poate un text sa fie perfect scris si sa nu sune a exagerare cand o zici? Si dispar ca nu mai gasesc ce sa mai zic.
    (der anonym)

    RăspundețiȘtergere
  2. Le merită cu prisosinţă.
    Mmm, textul este parfait.

    Doar dacă pricepere înseamnă că pricep ce-mi face un text pe care-l citesc. Pentru că, dacă nu-mi face nimic când mă uit la el, îl şi uit.

    Uneori exagerarea este o manifestare sinceră şi exuberantă a minunării. În cazul ăsta, mi-aş dori să fim exageraţi de mai multe ori.

    RăspundețiȘtergere
  3. aaaaa, despre aaasta era avertismentul de ieri? credeam că mi s-a părut când spuneai că am să dau nas în nas cu edenul necunoscut şi-aşam! :) mulţumesc, zvârlu (aici am intenţionat un accent aigu da' n-am ştiut unde să-l pun; sau da, sau nu).
    şi exageraţi - şi tu şi deranonym - ceea ce e foaaarte frumos din partea voastră :), mă bucură când întâlnesc bunăvoinţă de-astam :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Accentul eghiu vine oricum din iglú, deci oriunde ar sta, e bine aşezat, se face mai răcoros aşa. :)

    Eu îţi mulţumesc şi pentru ăsta şi pentru Zăpezile alea negre pe care ce le mai citeam eu prin iuuunie, parcă anul trecut :) de caleidoscop nici nu mai pomenesc şi pentru toate poveştile tale care-mi fac bine şi frumos. Şi gata, că mă emoţionez şi mai sunt poveşti de citit, de scris, de trăit. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. foarte frumos ai zis cu igluga :) şi gata că aşam şi-aşam :)

    RăspundețiȘtergere
  6. A zis Zvarlu:PP si pentru mine. Ea stie sa le zica mai dulce si mai frumos:)
    (der anonym)

    RăspundețiȘtergere