Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

Proverba volant: Unde-mi stă capul, îmi stau şi mâinile

joi, 6 mai 2010

de adormit copiii mari



Nimerindu-mă lângă o străduţă foarte îngustă care dădea în cea pe care eram eu, aşteptam cuminte, să iasă maşinile de acolo, una câte una. Tocmai când voiam să trec şi mă uitam cu luare-aminte, în locul maşinii am văzut o mămică spunându-i puştiului ei: Baba Cloanţo, vino-ncoace! Puştiul m-a privit atent şi a spus: Ce bascheţi mişto are Baba Cloanţa. Uite că are şi căşti. Nu mi-e frică! Nu mi-e frică!

Somn uşor, copii!

2 comentarii:

  1. Frumoasa povestea, misto baschetii, neinfricata frageda generatie. Pot paria ca pustiul nu vazuse niciun desen animat cu...Baba Cloanta :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. Mersi. :))
    Da, neînfricată, chiar că. Nu-i mai atinge nimic.
    (Bunăoară, mi-e şi jenă cu mine - pentru că bâzâi şi la a ţ-a vizionare, la faza când îi cade batista lui Braveheart, bine şi batista aia e făcută praf, da' pe mine mă rupe...)

    RăspundețiȘtergere